“I hate f***ing London Underground”. Asa ne intampina de dimineata dragutul nostru sef. Si intr-adevar se pare ca metroul i-a dat de furca. O calatorie de 45 de minute parcursa in peste 2 ore din vina semnalului care se tot pierde si se regaseste tare greu. Agitat, injurand Metronetul si cu o carte in mana care probabil i-a fost prieten tare bun in vremuri de restriste. Este vorba despre Faust - Goethe. L-am mai surprins acu vreo luna cu Charles Dickens – Great Expectations (Penguin Classics). Se pare ca ii plac clasicii, desi totusi nu l-as vedea citind Jane Austen – Pride and Prejudice, but you never know ;)

Trimis de Elena

O fata. Are pe deget un inel cu ceas. Ce interesant, ma gandesc. Citeste. E ceva in franceza. Incerc sa silabisesc titlul tiparit in capul paginilor. “Stu-pe-ur et tre-ble.. nu, nu, gresit, e trem-ble-ments”. Hmmm, ce-o fi asta? Pana la statia urmatoare de metrou, am timp sa ma gandesc. “Tremblements” seamana cu “tremuratura”, iar “stupeur” cu stupoare. Hopa! Da! E Uimire si cutremur - Amelie Nothomb! Greu cu franceza asta…

Vazut de oompa

Dupa ce ma urc in vagon, privesc curioasa in stanga si-n dreapta. Nu, aici nu citeste nimeni. Ba stai! Uite-acolo o fata. Ma indrept spre ea – tine coperta indoita, nu pot sa vad decat putin albastru si galben, dar nici un titlu. In sfarsit, se elibereaza un loc chiar langa ea. Ma asez si descifrez, in capul unei pagini: “Capitolul IV: Prioritatea si pierderea prioritatii”. Ah, ce dezamagire, se pregateste pentru examenul de conducere.

Cobor la Victoriei. Schimb linia. Eu intru, ea iese. In mana, o carte inchisa. Acum am insa mai mult noroc: recunosc imaginea de pe coperta intai. E Masurarea lumii – Daniel Kehlmann. Ma simt mai bine, totusi nu se citeste numai in scop practic.

Vazut de oompa

Ziua mea a inceput cu un drum pana in Colentina. In drum spre statia de metrou, in 73, un nenea carunt, imbracat destul de neingrijit si cu multe bagaje, citea Evaghelia dupa Isus.

De la Piata Sudului am luat metroul pana la Obor, dar am schimbat la Victoriei. Pe peron era un tip cam pe la 25 de ani care citea Vorbitor in numele mortilor - Orson Scott Card. I-am zambit si am plecat mai departe. La Obor am dat peste o tipa care citea o carte de psihologie. Imi pare rau, dar nu am vazut titlul coplet.

A doua calatorie cu metroul pe ziua de azi a fost pana la Stefan cel Mare. In metrou m-am asezat vis-a-vis de o tipa cam pe la 30 de ani, bruneta cu ochelari, care citea Foamea - Knut Hamsun. La Victoriei am vazut o tanti cu bluza-n dungi si ochelari care, dupa zambetul de pe fata, savura O scurta istorie a romanilor povestita celor tineri de Neagu Djuvara. Ma rog, ea nu mai era chiar asa tanara… :D

Dar cel mai simpatic mi-a fost un tip pe care l-am vazut citind in statia Stefan cel Mare. Statea aproape de peron, in picioare, si era complet fascinat de ce citea el acolo. Nu a contat ca metroul era foarte aglomerat, el a citit in continuare. Ce citea cu atata pasiune? Misterul Templierilor - Lynn Picknett, Clive Prince :D

Vazut de ionuca

Ruta 83 e interesanta, parcurge 3 zone in care traiesc comunitati dense de, pe rand, polonezi, indieni si evrei. Eu locuiesc la granita dintre “Polonia” si “India” iar serviciul meu e pe undeva printr-un coltisor de lume “indian” cu destul de putine accente englezesti :) Nu prea se citeste, desi ieri dimineata, in fata mea statea o tanara absorbita total de subiectul cartii lui Dan Brown, Angels&Demons. Fara prea mare succes caci a fost intrerupta in repetate randuri de o calatoare pierduta in spatiu si care mai avea si chef de vorba. Astazi langa mine o doamna de culoare, citind neperturbata Jonathan Tropper -How to talk to a widower. Nu am putut sa-i urmaresc mai indeaproape lectura caci m-a abordat c-un zambet larg Jitu, tipul de la contabilitate si ne-am pierdut in conversatie. By the way, el citeste multe carti religioase. Se pare ca totusi lectura e prezenta pe 83 :)

Vazute de Elena