Eram in metrou si-mi vedeam linistita de cartea mea. La Unirii au urcat un el si o ea, iar tipul s-a asezat langa mine. La un moment dat am observat ca se uita insistent in cartea mea. I-am zambit si i-am aratat coperta cu titlul cartii, apoi mi-am reluat lectura.

- Ce citeste?
- Opiniile unui… nu stiu, ca nu am apucat sa citesc tot.

Ii arat din nou coperta.

- Opiniile unui clovn, ha ha ha, ala sunt eu! Tare!

Amuzata, ma pun din nou pe citit. Tipul continua sa se uite in cartea mea, citind in acelasi timp cu mine. Cand am dat pagina am observat ca s-a strambat putin – cred ca nu terminase si el :D. La Romana, tipa l-a tras de maneca: era statia la care coborau. Am inchis cartea, am pus-o in geanta si am coborat si eu. Am apucat sa aud un “misto cartea” inainte sa-i pierd in multime :)

ionuca

Mereu m-am intrebat cum e sa intri din senin in vorba cu un alt cititor. Cum se procedeaza? Mergi si te prezinti si ii spui ca:
a) ti se pare interesanta cartea pe care o are in mana si il/o rogi sa-ti spuna mai multe despre ea;
b) si tu ai citit cartea si apoi vorbiti despre ea;
c) altceva.

Ei bine, ieri am avut ocazia sa incerc pe piela mea aceasta experienta. Asadar, eram in metrou cu Roxa, ne indreptam spre Gaudeamus. In timp ce povesteam, vanam cititorii din vagon: cativa cu ziare, o calugarita (?) – era imbracata cu ceva care semana ca o rochie lunga, alba, cu o dunga albastra la poale, iar pe cap avea o “esarfa” tot din acelasi material – citea o carte in engleza care se numea The flood (din pacate nu am vazut si numele autorului), iar in spatele meu era cineva care rasfoia un mini-album de arta.

- Ionuca, e un tip in spate care citeste, dar nu vad ce.

Ma intorc, ma aplec, descifrez ceva cu “-realism” la sfarsit, vad ca tipul se uita la mine, rosesc si ma intorc spre Roxa. Ne punem pe chicotit. Nu ma dau asa repede batuta, iar peste cateva secunde repet “manevra”. Tipul zambeste si imi arata coperta cartii: Suprarealismul. Ma uit la el, se uita la mine, imi zambeste, ii zambesc si, inainte sa-mi dau bine seama ce fac, sunt deja langa el si ii spun de blogul asta, de Bookblog, de Schimb de carti si de cate si mai cate.

E un bun ascultator si nu ma intrerupe. Aflu ca a trecut doar vineri pe la targ, dar nu si-a cumparat nimic pentru ca fusese cu cateva zile inainte prin librarii si si-a facut plinul atunci. Vorbim de carti, de targuri, de bloguri, iar la sfarsit imi cere numarul de telefon ca sa pot sa-i spun cand va avea loc urmatorul Schimb de carti.

Daca o sa ma sune sau nu, asta urmeaza sa aflu. In orice caz, mi-a parut bine sa dau peste un cititor asa deschis si comunicativ. La cat mai multi cititori ca el! :)

ionuca