Cartea din geanta

Ieri, intr-un drum destul de scurt cu metroul, am ochit nu mai putin de 6 cititori.

La Politehnica, doi cititori, un el si-o ea. Ea avea George Orwell - 1984 in engleza, iar el o carte de la Polirom pe care nu am reusit s-o identific. Stateau foarte frumos pe partile opuse ale unui stalp.

In acelasi metrou cu noi mai erau doua cititoare, stand pe scaune fix fata in fata. La prima a fost simplu, am recunoscut coperta: Dan Puric - Cine suntem. Cu a doua... ceva mai dificil. Stateam in picioare langa ea, cartea avea autorul sau numele cartii notat pe fiecare pagina, numai ca scrisul era prea mic si nu distingeam nimic. Dupa care... m-am uitat mai jos si am vazut ca toata cartea era scrisa in chirilic. Cum eu descifrez alfabetul chirilic cam la nivelul unui elev de clasa I, am renuntat.

In sfarsit, coborand la Unirea, la iesirea din vagon ma asteptau alte doua fete cu carti in mana, care incercau sa citeasca niste ultime paragrafe inainte sa se suie in metrou. Nu au tinut copertele spre mine, deci habar n-am ce erau.

Vazute de Jen

Azi, in U-bahn, intre Hulb si Vaihingen (Stuttgart), am reusit sa fac o poza subtila unui tip care dormea cu cartea in brate (se vede doar coperta). Autorul era Terry Goodkind, dar titlul nu l-am vazut. Daca era aceeasi coperta, Wikipedia zice ca e Soul of the Fire.

Vazut de Ale

Ma intorceam cu Roxa de la concertul Massive Attack. Unirii, vreo 00:17 ora, lume putina in metrou. Noi povesteam de zor, deci nici vorba ca una dintre noi sa citeasca, dar am spus sa arunc totusi o privire in jur, poate am noroc. Si, uite, am avut. El citea:

Normal, nu am putut sa vad ce, dar tot incantat am fost ca am dat peste un cititor la ora aia. Bun, coboram noi la Piata Sudului si cand iesim din metrou, pe cine vad in spatele meu? Uhum, chiar pe domnul cititor! Nu stau mult pe ganduri si ma opresc ca sa-l intreb ce citea. Se uita confuz la mine, scoate cartea din ghiozdan si mi-o arata: Pamantul de sub talpile ei - Salman Rushdie.

I-am spus sa intre pe blog, sa isi vada poza. Si apoi i-am spus mai mult de blog. Si uite asa am ajuns sa mergem toti trei impreuna pe drumul spre casa, povestind despre carti, traducatori, redactori, preturi, coperte cartonate :) Cel mai rau imi pare ca nu l-am intrebat cum il cheama. Dar promit sa fac asta data viitoare cand il vad citind.

ionuca

Mergand spre B'estfest, sambata am vazut o domnisoara foarte dragut imbracata citind The White Album - Joan Didion, iar duminica o doamna se bucura de Eva Luna - Isabel Allende, pe care tocmai o cumparase din Carturesti (a scos-o din punga, s-a uitat cu zambetul pe buze la ea, i-a mangaiat copertele si apoi a inceput sa o citeasca, in timp ce domnul care era cu ea s-a multumit sa se uite ingaduitor la ea :) ).

Vazute de ionuca

Acest nene a avut mare ghinion: cand a sosit metroul in statie si s-a ridicat pe de scaunul pe care astepta, i s-a rupt un maner al pungii si a scapat cofragul cu oua pe jos.

Cu un calm de care eu n-as fi putut niciodata da dovada, l-a adunat de pe jos, a intrat in metrou si s-a apucat sa citeasca o carte – nu stiu titlul exact, dar era ceva cu Ortodoxie. Poate de-aici ii venea si stapanirea de sine.

Vazut de oompa