In drum spre Bucuresti
In pantaloni galbeni, camasa in dungi albastre si casti ciudate, dadea semn de pleata proaspat tunsa, jucandu-se cu aerul unde ar fi fost in mod normal parul, ocazional vorbea la mobil "da ma, merg la Bucuresti la faculta. Sper sa nu regret", si citea Edward de Bono - Gandirea Laterala. Langa el, o femeie de vreo 40-50 de ani, pensata oribil, machiata in asa fel incat ridurile i se accentuau, cu ruj prea intens, aur la gat, mana si urechi, dar in blugi si camasa de casa. Dupa ce a stat 4 ore uitandu-se in gol, a scos si ea o carte din geanta plina de paiete si strasuri (asortata cu pantofii): Paradisul intunecat de Tami Hoag. A citit maxim 10 pagini in cele 2 ore cat mai avea de mers (ea cobora la Caracal), din moment ce a adormit cu gura la fel de deschisa precum cartea. In stanga ei, un student de la drept isi citea cursurile de Drept Civil, iar in fata lor era o femeie in varsta citind anunturile de pe pachetul de tigari ce nu indraznea sa-l desfaca in tren. In compartiment mai erau un om ce dormea, si eu, citind Nostalgia lui Cartarescu.
Vazut de Fen
Related
Random Posts
Published October 8, 2007 by ionuca • In tren • Write Comment