Dis-de-dimineață, venind la birou, am observat o scenă pe care trebuie să v-o povestesc: Un tată îi citea fiului (nu foarte treaz) în vîrstă de vreo 4-5 ani o poveste. Asta n-ar fi nimic, dar scena se petrecea pe scara rulantă de la ieșirea din metrou, iar cei doi trebuie să fi fost în drum spre grădinița din apropiere. Așa ceva se întîmplă numai unor șoareci de bibliotecă din tată în fiu.
Trimise de o piatră
Pe o ploaie rece, ca de început de iarnă, băiatul a citit neîncetat Tai-Pan-ul lui James Clavell, în engleză, purtând și el, fără să vrea, aceeați notă de subsol ca și cartea pe spatele căreia scria promoționalul „Unforgettable…”
Trimisă de o piatră
Pe data de 7 octombrie, în trenul de București-Galați (6.00-10.11), un domn a citit Trecute vieți de doamne și domnițe. Aici în poză l-am surprins când era într-o scurtă pauză, el cu gândurile lui, privind pe geam.
Trimisă de Ana
Acest domn cuminte citea concentrat o ciudată carte de medicină a chakrelor (Janine Fontaine). Dar cel mai mult mi-a plăcut cățelușa, bătrânică și ea, așezată cu blândețe pe un prosop de bucătarie adus de acasa, în sacoșa de pânză ce se odihnea acum pe spătarul băncii. Domnul aștepta să se însereze, cățelușa – să se întoarcă o pagină, iar eu nu așteptam nimic: mă impregnam de duioșia acestui moment. Atât.
Trimise de o piatră